Poet în devenire

După cum mă serveşte memoria, prima mea poezie s-a produs undeva prin clasa a 10-a, când profa’ de română m-a trimis în ultima bancă1 şi mi-a dat sarcină2 să scriu o poezie, chit că eram la profil “real”. Poezie pe care-am şi scris-o, şi …deci aşa?!? [↩]eu intrând astfel în istorie ca primul băiat însărcinat […]

Cosmogonie

La început a fost tăcere. Lipsa oricărui sunet. Cât a durat această stare nu se ştie, căci şi timpul era tăcut. Poate a fost o clipă, poate a fost o eternitate. La un moment dat însă, în acel spaţiu, poate infinit sau poate punctiform, a apărut imaginea unei viori. Nu era o vioară fizică, cu […]

Sunt român

Prin urmare, este de aşteptat să fiu subiectiv? Poate că da. Dar cum poţi înţelege mai bine esenţa unui lucru fără a fi chiar în centrul lui? Nu există sentiment tragic la români. Cred că dragostea la noi parcurge doar distanţa dintre romanţă şi pat. Avem o psihologie de popor superficial, de popor care poate frige […]