Un weekend din viața unui blogăr (P)

După cum știți, pe blogul ăsta nu public advertoriale. Sau mai bine zis, n-am publicat până acum. Pe principiul că niciodată nu-i prea târziu să te apuci de o chestie bună, m-am gândit să intru și eu în rândul lumii. Cu textul următor, pe care vă rog să-l luați ca având un pronunțat caracter comercial.

Ziua de azi e pe sfârșite. Ziua de mâine va încheia atât săptămâna de lucru cât și luna, iar eu sper să fie una lejeră. Sâmbătă, de luminație, o să-mi aduc aminte cu drag de cei apropiați și poate o să le aprind o lumânare sau o să rostesc în gând o rugăciune pentru ei. După care va veni ziua de duminică.

Duminică o să mă trezesc dimineață, o să fac una-alta prin casă, iar la un moment dat o să-mi iau ceva haine mai călduroase și o să ies puțin. Mă voi plimba pe străzile orașului, inhalând aerul poluat în urma defrișărilor realizate de Hrebenciuc, până când voi ajunge în dreptul unei secții de votare. În care, înghețat, mă voi adăposti de frig.

Persoanele de acolo îmi vor cere probabil o legitimație. Eu le voi prezenta o carte de identitate iar ele îmi vor înmâna un buletin de vot. Puțin absent și cu mâinile încă reci1, voi intra într-o cabină de vot, în căutarea unui calorifer. Negăsindu-l, mă voi juca puțin cu hârtia între degete, iar apoi voi pune ștampila, la plezneală, pe chipul Monicăi Macovei.

De ce voi părăsi duminică incinta locuinței în care habitez, vă puteți întreba pe bună dreptate, când data trecută mă pronunțam echivoc pe tema asta? Păi, pentru că spre deosebire de data trecută, data asta votăm cu oameni, nu cu partide. Mai mult, oferta e generoasă: 14 candidați, din câte țin minte. Ori, într-o asemenea mulțime, în mod necesar un nume va fi preferabil celorlalte, este matematic.

De ce Monica Macovei? Pentru că niciodată nu-i bine să votezi cu primul din sondaje, că-i atât soluția dorită cât și alegerea majorității, care majoritate e încă mediocră. Apoi, niciodată nu-i bine să votezi cu cel de pe poziția doi2, pentru că e soluția de rezervă. Și aș putea spune, continuând logica, că n-are rost să votezi cu cei de pe pozițiile 4 încolo, care practic n-au șanse, dar e greșit. Fiindcă, în condițiile noastre, președintele nu va fi decis în primul tur. Așa că în turul 1 putem vota liniștiți cu cine dorim și ne identificăm mai bine, abia din turul 2 punându-se problema votului util sau cu răul cel mai mic.

Eu o votez pe Monica, așadar, din convingere. Pentru că a jucat mai demult într-un film western, în rolul unui șerif. Și mi-a plăcut mult filmul ăla. Și i-am observat calitățile actoricești. În contrast, ceilalți actori au jucat penibil sau se află la primul contact cu platoul de filmare. Apoi, o votez pentru că nu are în spate o întreagă echipă de manageri, scenariști, cosmeticieni și cascadori. Neavând cine să-i scrie textele, își joacă propria piesă. Iar asta, din nou, îmi place. În sfârșit, v-ați pus întrebarea de ce, comparativ cu restul, e atât de săracă? Pentru că, dacă nu știați, eu sunt foarte scump la advertoriale.

Într-un set de multe opțiuni rele, dubioase sau cvasi-necunoscute, Monicăi Macovei îi acord singurul meu vot pozitiv din foarte mulți ani. Sper să nu mă înșel.

După cum spuneam, textul de față are la bază motivații pecuniare. Caracterul lui comercial rezultă din faptul că dacă voi reuși să vă conving și pe voi s-o votați, și va ieși președintă, atunci cu siguranță viața mea materială din această țară se va îmbunătăți treptat. Iar de nu va ieși, va avea un start minunat pentru crearea unui partid diferit de cele existente acum pe scena politică, cu bătaie pentru alegerile de peste 2 și 5 ani.

Hai Monica!

  1. vă place cum scriu advertorialul? reclama trebuie să fie subtilă, nu stridentă! []
  2. exceptând cazul că-s numai doi candidați []

13 comentarii

  1. Păi cum, tu, cu șase mii de fani (între timp ajunși la 6400) ai nevoie de advertoriale? :)

    PS: Doar în comparație cu Ponta, gen.

  2. Si ce legatura au fanii cu advertorialele? Eu vreau linkuri pe alte situri sa-mi creasca pr-ul. Am inteles ca asta ar fi o metoda buna, continutul nu prea a contat, dupa toate aparentele. Sau stii tu alta metoda de crestere?

  3. Hai să recapitulăm. Avem o divergență cu privire la tema ideală a unui blog, după care tu te superi pe mine și nu-mi mai aprobi comentariile. Pentru ca acum să vii să-mi ceri sfaturi. Și să mă întrebi care-i legătura dintre PageRank și fani.

    Legătura e că dacă ai fani, înseamnă că ești populară și citită. Iar dacă ești populară și citită, atunci ai și vizibilitate, și reacții la articole (comentarii, sheruiri, tweetturi etc), și linkuri (naturale, nu plătite), și PageRank.

    Iar dacă n-ai PageRank, înseamnă că fie fanii ăia sunt degeaba, fie ceva nu faci bine și trebuie corectat (fie ambele). Io aș începe prin a-mi alege un pseudonim, că „Viața pozitivă” e penibil ca identitate personală, prin a-i atașa o imagine (avatar) și prin a interacționa cu prietenii de pe bloguri. Comentând la ei, citându-i în articolele tale, chestiile de bază. A, și da, mi-aș pune o temă care să semene mai mult cu un blog. :lol:

  4. Ti-am sters doar comentariile cu ton nepotrivit si care aratau o frustrare maxima (Dumnezeu stie ce aveai atunci, ca doar tema am avut-o de la inceput si pana in momentul acela nu ti se nazarise ca nu-ti place. Dar, ca blogger cu vechime, cred ca-ti dai seama ca gusturile in teme difera si ca nu e cazul sa dai sfaturi in privinta asta).

    Si nope, nu creste pr-ul asa, fiindca toate acestea le-am facut, E drept ca n-am ani de zile in blogosfera. Iar “viata pozitiva” imi aduce multi vizitatori din google, deci e un nume bun pentru site, plus ca arata tendinta lui.
    Stiu ca a existat o perioada in care se facea schimb de linkuri (tu probabil ca ai prins-o) si iti crestea page-rankul, dar acum nu cred ca mai conteaza schimburile si oricum nu asa vreau sa cresc pr-ul. Exista modalitatea de guest-pos, am inteles, prin care iti poti aduce linkuri, probabil ca va fi urmatorul pas. Sharuirea pe facebook nu conteaza la pagerank.

  5. De unde concluzia că degeaba ceri ajutor și sfaturi, dacă nu ești dispus să le urmezi pentru că știi tu mai bine. Dar o să îți răspund, cu mențiunea că nu sunt expert în SEO.

    Primo, știi ce înseamnă a frustra?

    Secundo, Viața pozitivă e un nume de site. Cel mult un brand. Dar cine scrie pe Viața Pozitivă? Autorul acelui site are și el un nume, nu? Asumă-ți o identitate de autor, nu de brand. Tot Viața pozitivă îl cheamă pe autor?

    Terțio, sheruirea pe Facebook e un semnal de calitate pentru Google. Deci contează (inclusiv la PR).

    Quatro, nu-i nevoie de timp pentru a urca cu blogul. Eu am obținut pe blogul ăsta PageRank 2 la o lună după ce l-am deschis. Direct 2, fără black hat seo, fără spam, fără dubioșenii.

    În fine, de ce-ți trebuie PageRank? Important e să fii vizibilă în Google. Dacă-ți intră lume pe blog, e bine. Înseamnă că ai PageRank.

  6. A, pai asa am si eu un blog unde am pagerank 2 obtinut destul de rapid fiindca l-am pus pe toate directoarele posibile. N-am mai scris pe el de aproape 2 ani si tot nu i-a scazut PR-ul, desi nu mai intra nimeni pe el demult. N-am comentat pe nicaieri cu ele. nu au fost sharuite in facebook. De alte retele sociale nu am timp. Si mai am alte doua cu pr 1 de care ma ocup mai rar.
    Cu vdz am vrut sa fac un experiment, sa vad daca scriu des si las comentarii (cred ca am lasat cateva sute, poate chiar mia si a fost sharuit destul de mult pe facebook, a unele articole am avut si aproape 3000 vizite pe pagina de facebook- ceea ce inseamna mult, totusi) imi va creste natural pr. Nope. Practic, nu-mi trebuie pentru ceva anume pr-ul, nu mi-a trebuit nici la celelalte, dar dupa experienta asta imi dau seama ca pentru un pagerank in final conteaza doar linkurile, nimic altceva.

    Pe Viata Pozitiva vreau sa strang mai multi autori in timp si atunci ma voi trece si eu. In principiu, am gandit-o ca pe o revista online si asa vreau sa ramana.

    In ceea ce priveste frustrarea si a frusta, acestea au un sens mai larg decat cel minimal din dictionar. Iti las un citat din “Psihologia Frustratiei” de Tiberiu Rudica:

    “Conținutul psihologic al fenomenului de frustratie poate fi relevat deplin numai prin luarea în discuție a termenilor de obstacol, conflict și stres, deoarece fenomenele desemnate de acești termeni se află într-un raport de intercondiționare dialectica, fiecare dintre ei putând fi consecința celuilalt. Astfel, o situație frustrantă, semnificând un anumit tip de conflict, poate deveni stresantă atunci când conflictul rămâne nerezolvat pentru o perioadă mai lungă de timp. Conflictul este, după cum arată V. Pavelcu, ″o forma interioară de frustratie, întrucât satisfacerea unei tendințe se face în detrimentul alteia, prin privațiunea alteia.″

    Seara buna si succes cu advertorialele!

  7. Păi e posibil ca și Tiberiu Rudica să folosească termenul într-un sens impropriu, adică până la urmă deformat. :) Și eu la fel îl foloseam înainte. Dar se pare că nu.

    De ce nu îți asumi de pe acum un nume? Uite, Daniela parcă erai înainte, sau ce pseudonim vrei tu, că sună mai frumos și mai personal. Cum ar fi să-ți comentez cu Simplu/Mixnet în loc de Lotus? E ca și cum ai merge la o întâlnire cu un băiat sau cu o instituție. Ok, băiatul are o instituție, dar tu cu el te întâlnești, nu cu clădirea lui. Ce are asta cu momentul în care îți găsești alți autori? Nimic.

    Legat de PageRank, ți-am zis, poate deja ai. Intern Google actualizează foarte des PR-urile, pentru că pe baza lor (și a altor semnale) te afișează mai sus sau mai jos în rezultate. Doar că nu face publice aceste PR-uri, decât din timp în timp. Cam de 4 ori pe an mai demult, din ce în ce mai rar în ultima vreme. Ultima astfel de actualizare publică de PR a avut loc în decembrie anul trecut. Ceea ce înseamnă că PR-ul de 0 pe care ți-l afișează diverse site-uri de verificat PR este de fapt PR-ul pe care îl aveai în decembrie 2013. Azi-mâine e anul.

  8. Imi place cum ai scris advertorialul, la o adica putea fi luat drept opinia ta, fara sa mai precizezi ca e pe bani. Imi place ca nu abunda in linkuri catre aceeasi sursa (cum vad ca se mai practica, si mi se pare super-enervant). Go ahead, accepta si de-astea, daca ti se potrivesc.

    Pe mine ma amuza cei care vin cu propuneri din astea de advertoriale, sint unii care cred ca scriu asa, la gramada, fara sa verifice profilul blogului. Cindva in vara mi-a scris cineva care dorea sa promovez pe blogul meu (copii, carti, maruntisuri, treburi pacifiste cum ar veni) un magazin online de arme. :))

    Ah, si ce-ati vorbit voi mai sus, cu PR si alte trebusoare, imi suna total necunoscut. Ar trebui sa ma ingrijorez?

  9. Lol, nu e advertorial. Partea cu advertorialul e glumă.

    Iar eu am mari rezerve cu privire la articolele care îmi vând opinia chipurile onestă a autorului despre cutare serviciu sau produs. Pe care el nici nu l-a încercat, dar a fost plătit să-l promoveze. Pentru că mno, vine puțin în contradicție cu etica și morala.

    De altfel, Macovei și-a făcut campanie cu voluntari și și-a strâns bani prin crowdfunding. Iar linkurile din articol sunt spre două postări de blog (una tot de aici, alta de la un prieten).

    Eu mai și glumesc, nu lua tot ce scriu ad-literam.

    În privința discuțiilor de mai sus, nu, nu-ți bate capul. ;)

  10. Ha, m-ai pacalit, da’ sa stii ca eu chiar ma gindeam ca se practica treburile astea, adica na, daca merge un 50 de lei aplaudatul la conferinta, o plasa cu ulei si faina, de ce sa nu se plateasca si un advertorial electoral. Da, am vazut ca linkurile sint spre blog, ma refeream la filmulet. Na, mai trebuie sa vin in vizita, ca vad ca nu mai imi functioneaza bine senzorii de umor.

Leave a Reply