Campionatul intern de fotbal

Mai este puțin și iubitorii fotbalului vor avea parte de un nou campionat intern. S-au înscris în total 14 echipe, fiecare cu atacantul ei. Timp de cel puțin o lună acestea se vor întrece pe gazon iar în final, echipa care se va clasa pe locul I va câștiga Cupa României pentru următorii parcă 5 ani. V-ați ales deja o favorită?

minge de fotbal

Evident, nu toate echipele pornesc de pe picior de egalitate. Cea roșie este cea mai bine cotată la ora actuală, ori cel puțin așa susține ea. A avut oameni, bani de antrenamente și tricouri, unii spun că a cumpărat chiar și stadionul pe care se va juca finala. Albaștrii nu stau nici ei rău, cu un atacant neamț care, pus aproape peste noapte în lumina reflectoarelor, nu prea știe cum a ajuns acolo dar promite să respecte regulile (oricare i s-ar spune că sunt acestea) și să fie om de trupă. Apoi urmează restul echipelor, mai mult sau mai puțin importante, mai mult sau mai puțin cunoscute.

Spuneam că în final o singură echipă va câștiga. E important de făcut această precizare: nu va câștiga un om ci o echipă. Chiar dacă noi votăm cu atacantul, chiar dacă el înscrie golurile, mingea n-are cum să-i parvină1 decât prin pasele celorlalți coechipieri. Întreaga echipă participă la joc și întreaga echipă câștigă; atacantul joacă și el, firește, un anumit rol în această schemă a lucrurilor, dar promitem că nu prea mare. De altfel, mai mult decât echipei, meciul îi aparține antrenorului, care nu mai apare pe teren. Și care, se spune, sponsorizează adesea mai multe tabere. Ideal, favoritele.

Dar fotbalul nu este definit numai de atacanți și echipe, ci și de spectatorii din tribune. Fanii care se adună pentru a face galerie, cânta, fluiera și arunca cu pungi de apă în capul jucătorilor sau al publicului de altă culoare. Fluierături care, în final, vor decide câștigătorul, pentru că acest public este simultan arbitru.

Iar arbitrul este cheia întregii competiții. Dacă există o parte proastă în campionatul ăsta, ea nu trebuie căutată printre jucătorii de pe teren, ci printre cojile de semințe care rămân la final în tribune, mărturie a nivelului de civilizație pe care l-au avut spectatorii. Să mai mergem în aceste condiții să asistăm la meci? Păi da, pentru că de rezultatul lui depinde într-o anumită măsură viitorul nostru. Dar dacă mă întrebați pe cine să votați, n-o să vă dau un răspuns explicit. Alegeți conștient. Pentru că dacă vă spun cu cine, data viitoare o să faceți la fel, votând cu cine vi se indică de către alții.

Cea mai bună metodă de a schimba jocul este să nu mai mestecați gumă și semințe în timpul lui. Și să nu mai întrebați pe alții cu cine să votați. În acest fel, când veți urca din nou în tribune, nu veți mai fi parte a unei galerii sau fan al unei echipe, ci individ conștient. Iar în momentul în care tribunele se vor umple măcar pe jumătate cu indivizi în loc de mase, jucătorii care faultează nu vor mai avea nici o șansă.

Până atunci însă, desigur, ne rămâne cel puțin campionatul ăsta. Mult succes tuturor! Tuturor spectatorilor, bineînțeles.

  1. o potrivire inspirată de cuvinte: mingea de la picioarele lui este deseori parvenită []

22 comentarii

  1. “Maghiarii au pedepsit anti-fotbalul lui Piturca” sursa România tv .
    Cine este de vina prieteni ?
    Fotbaliștii , selecționerul , maghiarii sau noi suporterii sau poate gazonul ..
    Vai de mine ce meci penibil , demn de divizia C …

  2. Păi tu ai comentat despre fotbal, în timp ce articolul e despre campania electorală (prezentată de mine sub forma unui meci de fotbal).

  3. Da Lotus , știu .
    Bag seama ca tu ai “jucat” bine cu literele pentru a scrie un articol despre politica , asociind-ul pe acesta cu “jocul de pe teren” .
    Eu am comentat despre fotbal , pentru ca ma interesează si ma doare in același timp .
    Cat despre politica, una a noastră .. O avem ?

  4. Pe mine nu prea mă interesează fotbalul. Decât când e vreun campionat mondial, ca cel de anul ăsta (pe care totuși l-am pierdut). E un joc. Cel mult, care-ți place. Politica însă, așa cum o avem, ne trasează viitorul pe anumite coordonate. Și na, nici asta nu m-ar interesa tot timpul. Decât când e vreun campionat național, cum e cel de anul ăsta, cum va fi cel de peste 5 ani… :)

  5. Aşa mă mână să te întreb cu ce echipă ţii, una dintre toate cele desfăşurătoare pe marea arenă a minciunilor, dar mă voi înfrâna să o fac. Oricum, toţi jucătorii, oricare ar fi culoarea sub care joacă, sunt nişte maeştri ai haosului, dar dintre toţi voi alege unul care întrupează răul cel mai mic.

  6. Mie îmi place de altcineva, dar nu zic de cine, că mi-e frică să nu se pună lumea pe mine cu pietre, aşa că aici se pare că nu gândim la fel, nu simţim la fel, deşi în multe altele da.
    Hai să-ţi arăt un videoclip pe care mi l-a trimis dragul meu drag, care ţine cu o altă echipă, nicidecum cu aia căreia îi fac eu galerie.

  7. Ioi, am văzut clipul: spune-mi te rog că nu votezi cu Ponta! Te rog spune-mi asta! :D Eu voi vota în turul 2 cu oricine-i împotriva lui.

  8. Te rog, prieten ce-mi eşti de aproape patru ani şi pe care îl cam uit, îl umblu cam rar şi când îmi aduc aminte, nu că eşti de dat uitării, aşa cum nu îi uit pe cei câţiva de care sunt legată în lumea asta virtuală, acei câţiva de’i număr pe degete, te rog, asta fiindu-mi introducerea, să nu mă pui să-ţi spun.
    Oricum, dacă e cineva înspre care privesc pieziş, acela e domnul de la FC Sibiu.

  9. O, nu, doar dacă te simți tu confortabil. Altfel, îți respect orice opțiune, deși, dacă ea se numește PSD, atunci o să consider că ești prost informată. Dar tot nu o să încerc să te conving de nimic anume. De altfel, o parte dintre prietenii mei virtuali consideră că mă înșel în privința Monicăi (eu sper că nu). :) Treba ta cu cine ții. Dai vei dori să îmi spui, îmi vei spune. Asta nu va afecta nimic, pentru că nu suntem nici eu, nici tu, acei fani de care scriam mai sus în articol.

  10. Păi şi dragul meu drag tot aşa îmi zice, că’s prost informată, şi a vrut să-mi dea o chestie făcută de nuştiucine, care m’ar putea “ajuta” să mă dezmeticesc; e un tip care ştie multe şi după una ş’alta mai lucrează şi în massmedia.
    Treaba cu opţiunea şi eu i-o respect fiecăruia, şi opţiunile precum şi rătăcirile, că poate aici, la ultima chestie m-aş potrivi. Glumesc.

Leave a Reply