Marcarea advertorialelor

V-am spus că asta nu-i singura mea identitate virtuală? Și că, pe lângă Simplu, mai scriu pe câteva bloguri, în esență un amestec de știri, maculatură și articole sponsorizate? Că sunt, cu alte cuvinte, advertorialist sub acoperire? V-am spus. Ei bine, mă gândeam azi la o discuție de pe Facebook, și mi-am dat seama că toată tevatura pe tema marcării advertorialelor din considerente etice este, cum să vă spui, un non-sens. A-ți marca textul ca fiind publicitar și nereflectând opiniile tale e o inepție. Ceea ce trebuie în realitate să fac, am înțeles eu răsfoind câteva bloguri proprii, este să-mi marchez non-advertorialele. Cu ceva etichetă de genul „floare-rară”, să nu se piardă săracele pe acolo. :)

adevărul

Desigur, există varianta marcării. Cum am făcut eu? Am folosit un marcaj mai puțin evident. Ceva ce nu-i „advertoriale”, și nici „publicitate”, pentru că altfel aș fi primit mult mai puține articole de scris, de la mult mai puțini advertizeri. Dar am folosit un marcaj, pe care l-am menționat în pagina Despre Blog. În fond, cine decide care e marcajul oficial sau consacrat? La televizor avem „Publicitate”, pe Google avem „Anunțuri” iar pe Facebook „Sponsored”. Dacă mergi într-o țară nouă și vrei să decodifici corect ce-ți zic ăia, în primul rând va trebui să le înveți limba. Similar, dacă vrei să vezi ce articole se publică pe un blog, păi caută o pagină unde, eventual, se explică exact asta.

Nu-i ideal, bineînțeles. Tocmai pentru că nu-i ceva evident. Vor exista cititori naivi, care nu vor intra pe pagina Despre și nici nu vor realiza că au în față un text sponsorizat, oricât de dificil ar fi asta în ziua de azi. Dar cel puțin prietenii mei și cititorii avizați au niște puncte de reper. La fel și eu, am o evidență a articolelor scrise, știu care e comandat și care nu.

Însă, așa cum vă ziceam mai sus, mi-am dat seama că toată povestea asta cu marcarea e o păcăleală mentală. O chestie avocățească. Pentru că în esență contează ceea ce scrii, nu cum marchezi ceea ce scrii. Adică, dacă spui o minciună și apoi pui P-ul de la publicitate, asta nu te va scoate. La fel cum dacă ai comite o crimă și apoi ai spune: aici eu am comis o crimă, asta nu te-ar scoate. Ai fi în continuare criminal, și ești în continuare mincinos, prin faptul că utilizezi în mod eronat logosul creator sau cuvântul. Iar dacă tot ce spui este just și reflectă fidel realitatea, de ce mai ai nevoie de marcaje?

Trăim într-o lume alcătuită din lucruri simple, dar peste care sistemul nostru social și economic, în bună înțelegere cu egoul, a clădit, sau mai bine zis a zidit,  un întreg eșafodaj de construcții sterile, până-ntr-acolo încât nu mai știi ce este alb și ce este negru. Și, oricât de filozofic sau moralicește ar suna, îți rămâne să redescoperi singur simplitatea de la rădăcină. Iar în ce privește advertorialele, morala e simplă: să nu spui lucruri neadevărate despre produsul sau serviciul pe care îl introduci cititorului. Să nu îl prezinți deformat, ori exagerat, ci într-o lumină justă.

sursă foto

6 comentarii

  1. Eu nu aş putea scrie niciodată despre un lucru pe care nu îl ştiu, în care nu cred; dacă aş face-o, totul s’ar sprijini pe fantezie narativă, dar ar fi o complicitate irealistă cu acea lume obligatorie despre care ar trebui să spun,şi nu ştiu dacă m-aş potrivi, m-aş simţi ca travestind.
    Dar îmi place Alma, Olimpia, cum dă înţelesurile ei seducătoare, asta despre chestia numită Superblog.

  2. Da, ea scrie fain.

    La advertoriale este ceva mai simplu. Poți scrie un articol pe tema magazinului sau a produsului, nu trebuie întotdeauna să scrii despre produs. Ci doar să-i adaugi un link. În scopul de a-l urca puțin în rezultatele Google.

    Iar o prezentare onestă a unui produs pe care nu l-ai folosit ar putea suna cam așa: acesta e produsul, pe site la ei se afirmă că așa și așa, părerea mea este, dar nu l-am folosit. Adică îl aduci în atenția cititorului, nu-i ridici ode.

  3. Ioi ce sari de la una la alta. Acum ceva vreme mă bănuiai că aș fi Cudi. Iar în ultimul timp nici nu mi-ai mai aprobat comentariile la tine pe blog.

Leave a Reply to Camelia Cancel reply