Un concurs de evitat

În noul ei concurs, Cudi ne propune un moment umoristic. Unde? La noi pe blog. Trebuie să scriem un articol care să amuze publicul, să băgăm ceva formulă magică de tip „acest articol participă la concursul organizat de blabla.” și să ne înscriem fie la ea pe blog, fie la Ketherius. Premii? Unul singur, în valoare de 250 de lei.

Dacă nu-i prima dată când aterizați pe blogul meu, ați putut constata că la concursurile precedente am susținut-o pe Cudi. De data asta însă n-o pot face, și mă dezic public de el. Adică de concurs. Și de ei. Adică de organizatori. De ce? Păi să vă explic.

Zece motive pentru a nu participa la concursul organizat de Cudi și Ketherius

concurs

1. Tema este ambiguă. Ni se cere să facem umor dar nu se precizează de care anume. Nu ți se spune clar, să scrii o comedie neagră, sau o parodie, sau să descrii o întâmplare în mod hazliu etc, totul este la libera ta latitudine, ești lăsat cu alte cuvinte fără niște repere precise, fără o busolă. Deci cum?

2. Premiul este în lei. Astăzi toți advertizerii plătesc în euro: 3 euro, 4 euro, 5 euro, depinde de lungimea textului pe care trebuie să-l scrii și PageRank-ul blogului din dotare. Numai ăștia s-au trezit să ne dea 250 de lei. Păi de lei suntem noi?

3. Concursul încurajează lenea. În sensul că se permite participarea cu articole mai vechi. De exemplu scrise acum un an sau doi. Bine, asta nu scrie în regulament, dar se specifică undeva prin comentarii, dacă articolul nu e advertorial și introduceți în el formula magică amintită, eventual îi dați un republish, îl puteți băga în concurs. Păi vreți să fiți considerat incapabil de a produce conținut nou și resuscitator de articole răsuflate? Adică vă dați seama ce subtilă e Cudi la faza asta? Că din prima nu te prinzi.

4. Nu prea există participanți. La orice concurs m-am uitat eu, am văzut minim câteva zeci de blogeri înscriși. Da' asta minim. Că dacă vorbim de competiții mai cunoscute, participă cu sutele. Acolo luptă, frate, acolo competiție, acolo strângere din dinți, acolo certuri și înjurături! Când câștigi un premiu la concurență cu alți 200, e ceva. Aici caca maca, patru articole înscrise până acum, șanse de 1 la 5, ce victorie e asta, unde-i renumele tău?

5. Nu se cere să punem linkuri. Asta e cea mai dură lovitură dată blogingului românesc. E năucitor. Adică să participi la un concurs fără să pui linkuri? E... cum să zic, e ca și cum ți-ar cere cineva să scrii o compunere fără să folosești cuvinte.

6. Nu contează numărul de comentarii sau de reacții la articol. Asta-i sfidare de-a dreptul. Pe de o parte ni se spune că trebuie să binedispunem cititorii, pe de alta ei, cititorii, nu sunt băgați în seamă de organizatori. Atfel spus, degeaba vrei să-ți promovezi articolul pe rețele sociale gen Facebook, că-l promovezi degeaba.

7. Concursul se încheie pe 15 august, rezultatele sunt afișate a doua zi iar premiul se trimite în decurs de 24 de ore de la desemnarea câștigătorului. Vă dați seama? Ore. O oră are 60 de minute iar un minut 60 de secunde, deci în total 3600 de secunde. Cine stă să aștepte atât? Numai până le numeri îți vine rău. Dacă le-ar da măcar cu 5 minute înaintea termenului final de înscriere, ne-am putea simți motivați să încercăm. Să încercăm ceva. Dar așa, 3600 de secunde după ce a trecut a doua zi? Deja mă ia cu amețeli.

8. Se promovează neseriozitatea. Dacă ni s-ar fi cerut să scriem un articol tehnic, sau legat de ceva concret: un magazin online, un review la un produs etc, puteam să publicăm un text de care să fim mândri. Care să ne reprezinte, pe care să ni-l putem trece în palmares. Așa, se cere să facem bancuri. Sau să glumim. Cum o să ne prezentăm noi în fața unui potențial sponsor cu articole comice? V-ați pus întrebarea asta? Ce-o să creadă despre noi cine o să ne citească blogul? Că suntem persoane care obișnuiesc să ia în râs subiectele despre care scriu. Mai primim noi joburi și advertoriale? Ciuciu.

9. Adevăratul scop al concursului este repoziționarea lui Cudi în ochii blogerilor ca autoare de inițiative pozitive. Fata speră să-și spele astfel imaginea de scandalagiu obținută (pe merit) până acum. Pentru că până acum a rulat două concursuri de critică și critică, ceea ce i-a adus, evident, numeroase critici. Da' nu participări la concurs, ci critici pe bune. Așa că acum ce să facă și ea, a dat-o pe umor. Ceea ce și mai nasol decât înainte. Că înainte intențiile subversive erau explicite, acum sunt disimulate sub masca comediei. Dar știți voi că de la comedie până la tragedie nu-i decât un pas iar lupul își schimbă părul dar năravul ba. Credeți-mă, e aceeași Cudi! Doar că puțin mai rea și mai periculoasă.

Pe bune, sunt atâtea motive că nici nu vreau să mă gândesc. Ca urmare, de data asta fac un pas lateral și nu susțin concursul organizat de Cudi & Ketherius. Mai mult, îl critic. Și ca să fie treaba oficială, l-aș înscrie în concursul de haterism organizat de Cudi & Ketherius. Din păcate, am pierdut trenul. Așa că nu-mi rămâne decât să-l înscriu în cel care rulează luna curentă. Și ăsta ar fi al zecelea motiv să nu participați: că-mi diminuați șansele de a câștiga. Sau ce, ați crezut că nu știu să număr?

PS: Dacă voi câștiga, aveți al 11-lea motiv: favoritism. La care se adaugă faptul c-am scris despre concursul lor. Deci 12. Iar dacă nu voi câștiga, vă garantez că mai găsesc încă 10 motive, retroactiv. Atâta speranță trag, că am PageRank 4 la blog. De PageRank nu scrie nicăieri. Sper ca măcar aici cei doi să-și revină în simțiri și să țină cont. Că dacă nu... se duc de râpă concursurile din România.

Și chiar dacă nu contează, băgați niște comentarii. Măcar de impresie. Că și ele contribuie, într-o mică măsură, ca sugestii subliminale. Poate-poate.

12 comentarii

  1. :))) mno, aşa mi-am zis şi eu: jalnic concurs. cum adică pot să particip cu vechiturile mele?!
    da uite că pot. şi mă amuză teribil că pot şi alţii. ba unii chiar se încrâncenează să ne facă de râs… că asta e de fapt: ne facem de râs, fraţilor!

  2. ei, ei, desigur că particip. am şi cui dona premiul dacă se întrevede vreo şansă, deşi pentru mine joaca este mai importantă decât orice. în plus, la cum scriu eu, umoristic este un soi de sf. :)))
    să ne facem dară de râs! :D

  3. mai bine să râdem de noi. eu nu vreau să donez premiul. eu îl păstrez pentru mine. dar cer autograf pe el. :))

  4. măi, ştii cum vine asta cu râsul de noi? ne numeri pe degete… râdem, râdem… da’ să fie vorba despre alţii. aşa e regula! :P

  5. Toate ca toate da’ regula aia in care nu conteaza cometariile si numarul de Like/uri m-o indurerat si pe mine, plus ca nah ce concurs serios, fie el si de ras, nu necesita cat mai multe distribuiri cu link-urile de rigoare? E ca si cum nu ai face parte din ceva important zau asa :)

  6. Hey, hey! Ca’e e p’oblema … hâc … ca pa’ticip la concu’s cu texte vechi?… da’ ce, Tamaioasa asta pe care o bâldâbâc cu g’ație pe gât nu e veche ??? Da ști ce bine alunecă, ca unsă…
    Și ma’ află mata de la mine: ăl ma tare sc’iito’ e ăla cu glorie postumă, ‘țeles mata unde bat? Hai să ai noroc cu satira mata, că umoru e în vin!…

  7. @mihaela

    Bun venit pe blog. :)

    @cetățeanu’ turmentat

    Motivul #11 (sau sper io că #13): concursul nu este democratic. Adică votează doar ‘ăi doi de l-au organizat. Cum de mi-a scăpat asta?

Leave a Reply to mihaela Cancel reply